vineri, 12 iulie 2013

2. Generarea ideilor

Într-un articol din luna mai al Gazetei SF v-am prezentat pe scurt cîteva sugestii referitoare la documentare în vederea realizării unui proiect literar. După cum probabil intuiţi, o bogată documentare într-un domeniu va duce la apariţia unui număr de idei speculative referitoare la acel domeniu. Astăzi vom discuta despre cîteva metode prin care apariţia ideilor poate fi stimulată sistematic.

Pentru a genera un mare număr de idei într-un interval scurt de timp, puteţi încerca unul dintre procedeele de mai jos – preferabil în singurătate, ca să nu survină întreruperi nedorite. (Fireşte, fiecare dintre aceste procedee are anumite avantaje specifice, dar şi cîteva dezavantaje, iar unul dintre ele nu le exclude defel pe celelalte. Dimpotrivă, vă încurajez să le încercaţi pe fiecare, pe rînd, şi eventual să le modificaţi după cum simţiţi nevoia.)

O metodă este aceea numită brainstorming. Fixaţi-vă o limită de timp (să zicem – o oră) sau o limită de spaţiu (spre exemplu – 20 000 de semne, dacă scrieţi pe calculator, sau 10 pagini, dacă scrieţi pe hîrtie), după care notaţi, concis, toate ideile care vă trec prin minte legate de subiectul despre care v-aţi propus să scrieţi. Cheia succesului cu această metodă este să vă suspendaţi spiritul critic şi, în loc să vă spuneţi că ideea asta e banală, iar aceea a fost deja tratată mai bine de altcineva, să vă concentraţi asupra misiunii de a le nota. Efectul va fi ca o avalanşă – nu de zăpadă, ci de idei – de la un flux firav la unul mai intens pînă la unul copleşitor prin volum şi prin viteza cu care va năvăli. Fiţi concis şi notaţi toate ideile cît veţi putea de repede.

O metodă oarecum similară este scrierea liberă. Ca şi în cazul metodei brainstorming, e necesar să vă fixaţi o limită de timp sau una de spaţiu. Lăsaţi deoparte pentru o vreme ortografia şi punctuaţia şi scrieţi tot ceea ce vă trece prin cap, exact în forma în care vă trece prin minte. Nu cenzuraţi, doar notaţi – şi va trebui să notaţi foarte rapid, fiindcă mintea se mişcă mult mai repede decît mîinile. Uneori, rezultatul va fi o înşiruire de banalităţi. Alteori, însă, mintea lăsată să meargă liberă, prin asociaţii de idei, vă va duce în locuri unde nu aţi fi bănuit că veţi ajunge vreodată. Iar notele dumneavoastră vor documenta călătoria.

Ulterior, recitiţi ceea ce aţi scris liber, subliniaţi sau scoateţi în evidenţă cu un marker porţiunile interesante, transferaţi-le sau transcrieţi-le în altă parte şi descotorosiţi-vă de materialul originar.

O metodă strîns înrudită cu precedenta este scrierea liberă concentrată. Acelaşi procedeu ca mai sus, numai că vă veţi concentra mintea asupra subiectului despre care vreţi să scrieţi şi veţi nota tot ceea ce vă trece prin cap despre acel subiect. După care – recitiţi, selectaţi, debarasaţi-vă de restul. (Această metodă are avantajul că vă familiarizează cu forma scrisă a gîndurilor şi constituie un bun exerciţiu pentru porţiuni din textul literar în care, prin tehnica numită „fluxul conştiinţei”, le arătaţi cititorilor ce se petrece în mintea unui personaj de-al dumneavoastră.)

O altă metodă, foarte atrăgătoare şi creativă, este harta minţii. Puteţi folosi creioane colorate, markere sau diverse alte instrumente de scris pentru a construi o schemă nonlineară. În mijlocul unei foi de hîrtie sau a unei coli de desen, scrieţi ideea centrală a textului literar pe care doriţi să-l creaţi, apoi închideţi-o într-un chenar – fie el oval, dreptunghiular, hexagonal sau de orice altă formă doriţi. De acolo, trasaţi linii radiale, spre exterior, şi dezvoltaţi ramuri despre chestiuni secundare sau terţiare referitoare la proiectul literar, fiecare dintre acestea fiind închise la rîndul lor în cîte un chenar. Pe o ramură puteţi scrie concis despre personaje – iar pe rămurele periferice puteţi nota caracterul personajelor, vîrsta lor, scurte descrieri sau alte detalii relevante. Pe o altă ramură puteţi scrie concis despre fundalul lumii imaginare despre care scrieţi – climă, societate, nivel tehnologic, limbaj, organizare şi aşa mai departe. Pe o altă ramură puteţi scrie despre recuzită, spre exemplu, sau despre tipul de intrigă, sau despre conflictele dintre personaje.

Trebuie să reţineţi că, pe măsură ce vă îndreptaţi de la centru către periferie, veţi trece de la idei generale, cuprinzătoare, la idei specifice, punctuale. (Şi ar fi recomandabil să nu începeţi explorarea unei noi ramuri principale pînă cînd nu aţi explorat-o pe cea dinainte în cele mai mici detalii.)

O altă metodă, pe care eu, unul, am găsit-o foarte utilă de-a lungul carierei, se numeşte întrebările jurnalistului – numită astfel deoarece un articol din presă trebuie să răspundă la un set de întrebări pentru a fi complet. Întrebările sînt după cum urmează: Cine? Ce? Unde? Cînd? Cum? Cu ce scop? Din ce cauză? Pe marginea subiectului despre care doriţi să scrieţi, formulaţi variaţiuni pe tema acestor întrebări şi răspundeţi concis la fiecare dintre ele. Cîteva exemple ar fi: Cine este protagonistul/ protagonista? Ce evenimente au loc? Unde se desfăşoară acţiunea? Cînd se petrece acţiunea? Răspunsurile clare şi la obiect ale întrebărilor detaliate vor constitui elemente utile pentru proiectul dumneavoastră literar.

Pe de altă parte, dacă plănuiţi să aveţi o carieră literară pe termen mediu şi lung, este de dorit să utilizaţi şi alte strategii pentru generarea şi stocarea ideilor. Mai exact, unele idei disparate, sau care nu au legătură cu proiectul literar curent, au nevoie la rîndul lor să fie stocate sau tratate într-un fel, mai degrabă decît să fie lăsate să se scufunde în uitare – iar ulterior le puteţi recupera, reevalua şi dezvolta.

O metodă (cam demodată) care v-ar putea ajuta în acest sens este să purtaţi la dumneavoatră un carnet şi un pix – oriunde veţi merge. Dacă vă vine o idee, dacă auziţi sau vedeţi ceva interesant, notaţi chestiunea aceea pe scurt. (Fireşte, puteţi să notaţi în memoria telefonului mobil, sau vă puteţi înregistra un mesaj vocal, ori puteţi fotografia ceea ce v-a atras atenţia.) Periodic, aveţi posibilitatea să răsfoi notiţele din carnet şi puteţi iniţia un nou proiect literar pe baza unora dintre ideile notate acolo.

O altă metodă este să aveţi un jurnal de idei – poate într-o agendă format A5. Acolo ar fi de dorit să notaţi zilnic idei care vă preocupă – preferabil pe larg, sub formă de propoziţii, fraze şi alineate. Să zicem că aţi citit un articol într-o revistă de popularizarea ştiinţei (conform sugestiilor pe care vi le-am făcut data trecută), aţi citit o carte sau poate aţi văzut un film documentar, ori unul artistic. Scrieţi în jurnalul dumneavoastră ceea ce gîndiţi referitor la acel subiect – cît impresia produsă este proaspătă în memorie. Iar dacă simţiţi nevoia să speculaţi, să vă imaginaţi alte opţiuni – un final alternativ pentru un roman, sau o consecinţă posibilă a faptelor din documentar care nu a fost prezentată pe ecran – cu atît mai bine. Formatul confortabil al agendei (spre deosebire de dimensiunile mici ale carnetului despre care discutam în alineatul precedent) vă va încuraja să vă expuneţi ideile pe larg, mai degrabă decît să le înghesuiţi în cîteva cuvinte.

Jurnalul vă va ajuta să scrieţi constant, preferabil zilnic, să vă exprimaţi într-o formă articulată din punct de vedere gramatical şi logic şi să vă urmaţi raţionamentele pe baza a diverse subiecte. (Pentru că scrierea este o formă organizată de gîndire.) Ulterior, cînd veţi dori să creaţi un nou proiect literar, veţi putea răsfoi paginile jurnalului de idei, iar unele dintre alineatele de acolo vă vor furniza material pentru proiect.


Desigur, indiferent pe care dintre metodele prezentate mai sus o veţi folosi, ideile vor fi cam alandala, urmînd mai degrabă logica afectivă a subconştientului decît vreo ordine riguroasă. Ca urmare, într-o etapă ulterioară va fi necesar să organizaţi ideile. Însă despre asta vom discuta abia într-un articol din numărul următor al Gazetei SF, la rubrica „Etapă cu etapă”...

(P.S. Ediţia a doua a romanelor mele Gangland şi Anul terminal poate fi comandată online, urmînd sugestiile de pe această pagină. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)  

Niciun comentariu: