joi, 14 iunie 2012

Nick Gevers (antologator), "Extraordinary Engines" (2008)


Spre finalul lunii mai 2011, prin amabilitatea lui Bogdan Tudor Bucheru şi a Mădălinei Bucheru, am primit cadou un set de cărţi, care de care mai atrăgătoare. Pe unele le-am citit destul de repede, pe altele ceva mai tîrziu. Abia în iunie 2012 am ajuns să parcurg o antologie realizată de sud-africanul Nick Gevers şi intitulată Extraordinary Engines - The Definitive Steampunk Anthology (Solaris, Nottingham, 2008). Şi iată ce am aflat:

Ca prezentare grafică, antologiile steampunk au tendinţa să arate spectaculos, iar Extraordinary Engines nu face excepţie. Atît coperta întîi şi coperta a patra, cît şi pagina de gardă şi pagina de titlu sînt realizate spectaculos, încît cititorii abia aşteaptă să ajungă la conţinutul antologiei.

Introducerea, deşi concisă, face o trecere în revistă a surselor culturale ale subgenului steampunk (Verne, Wells, Dickens), a precursorilor (Moorcock), a iniţiatorilor (Jeter, Powers, Blaylock) şi a exponenţilor din al doilea şi al treilea val (Gibson, Sterling, Di Filippo, Lake, Hunt). Desigur, nu putea să lipsească de pe listă Thomas Pynchon cu masivul roman Against the Day. Şi, cum îi stă bine oricărei introduceri, ni se prezintă succint crîmpeie incitante din cuprinsul volumului.
 
Prima povestire din antologie este de efect - un monolog dramatic intitulat "Steampunch" în care un deportat veteran îi relatează unui tînăr proaspăt debarcat într-o colonie penitenciară despre măreţia şi decăderea automatelor de box acţionate cu aburi. Autorul, James Lovegrove, stăpîneşte cu măiestrie stilul, iar intriga poveştii, trimiterile intertextuale şi poanta de final sînt perfect îmbinate.
 
Următoarea povestire, "Static" de Marly Youmans, pare o versiune steampunk a basmului despre Rapunzel, în care o domnişoară moştenitoare a unei averi este ţinută prizonieră într-un turn de către o mătuşă sadică. Chiar dacă Estella e prezentată convingător, iar intriga ia o întorsătură neobişnuită, pe ansamblu povestirea nu mi s-a părut suficient de captivantă.
 
"Speed, Speed the Cable" de Kage Baker, în schimb, relatează despre tentativele unor grupări britanice de a sabota instalarea primului cablu telegrafic transatlantic la începutul anilor 1860 şi despre eforturile unor călători în timp de a le dejuca planurile sabotorilor. Povestirea e scrisă cu nerv, răsturnările de situaţie se ţin lanţ, iar evenimente reale precum declanşarea Războiului Civil american sînt împletite cu elemente ucronice. Probabil că voi citi cu interes şi alte proze ale regretatei autoare.
 
"Elementals" de Ian R. MacLeod este o parabolă amară despre doi prieteni, dintre care unul experimentează cu spirite. Dacă spiritul capturat într-o cuşcă Faraday capătă consistenţă şi notorietate publică, cele două personaje principale se risipesc treptat. Apare şi un moment straniu, modelat după schiţa gotică "The Outsider" a lui H.P. Lovecraft, dar dus în mod ironic într-o altă direcţie, iar finalul îi pune pe cititori pe gînduri.
 
"Machine Maid" de Margo Lanagan este un text plasat în Australia, în contextul goanei după aur, şi aduce în scenă automate cu formă umană şi un plan subtil de asasinat. Deşi bine realizat din punct de vedere stilistic, textul nu e foarte interesant.
 
"Lady Witherspoon's Solution" de James Morrow tratează în schimb despre evoluţie (sau mai curînd involuţie) şi despre un foarte neobişnuit club al doamnelor din înalta societate victoriană.
 
"Hannah" de Keith Brooke este încă un monolog dramatic - un savant din domeniul ştiinţelor medicale relatează despre anchetarea unei crime şi despre un experiment în clonarea unamă.
 
"Petrolpunk" de Adam Roberts este una dintre piesele de rezistenţă ale antologiei. În această nuvelă, protagonistul-narator este... romancierul Roberts care asistă la începutul secolului al XXI-lea la Jubileul de Titan al Reginei Victoria (aparent nemuritoare), iar intriga include lumi paralele, lovituri de stat, organisme unicelulare eterne şi un epilog atribuit redactorului Nicholas G.
 
"American Cheetah" de Robert Reed se încadrează în categoria "weird West". Povestirea îl are ca protagonist pe un automat de formă umană cu chipul şi personalitatea lui Abraham Lincoln, iar antagoniştii sînt alte automate, replici mecanice ale bandiţilor din ceata James-Younger.
 
Jeff Vandermeer contribuie la antologie cu o povestire dedicată lui Jay Lake, "Fixing Hanover". Este un alt text de vîrf al volumului, o poveste în care un pribeag primit într-un sat de pescari se dovedeşte a fi inginerul care a proiectat temutele aeronave ale unui îndepărat imperiu, iar automatul pe care e silit să-l repare cheamă trupele imperiale, spre nenorocul comunităţii care îl găzduise pe protagonist.
 
Povestirea pe care o prefer din această antologie îi aparţine însă lui Jay Lake şi se intitulează "The Lollygang Save the World on Accident". E discutabil dacă se poate încadra în curentul steampunk, avînd în vedere că decorul este o staţie spaţială cilindrică, presurizată, numită de locuitori "Marea Ţeavă", iar personajele principale folosesc mănuşi simbiote inteligente care comunică între ele printr-o reţea wireless. Cumva, aminteşte de unele porţiuni ale volumului "Schismatrix Plus" de Bruce Sterling, cu staţiile spaţiale locuite de plăsmuitori şi mecanişti, locuri în care infrastructura şi ecologia se află la limita rezistenţei ori au scăpat de-a binelea de sub control. Dar, indiferent în care subgen s-ar încadra, povestirea lui Jay Lake cere (şi recompensează) o a doua lectură.

Schiţa care încheie volumul se numeşte "The Dream of Reason" şi îi aparţine lui Jeffrey Ford. Axată pe povestea unui savant care crede că stelele sînt diamante uriaşe şi că lumina însăşi poate fi încetinită pînă cînd devine pulbere de diamant, din punct de vedere stilistic schiţa duce cu gîndul la povestirile lui Clark Ashton Smith reunite în volumul Zothique sau la cele publicate de Jack Vance în culegerea The Dying Earth.

Pe ansamblu, Extraordinary Engines este o lectură agreabilă, iar unele dintre textele antologate sînt foarte bune. Altele sînt mai curînd de valoare medie, ceea ce lasă o oarecare impresie de inegalitate. Ceea ce pare să dea valoare volumului, dincolo de selecţia şi de ordonarea textelor pentru obţinerea unui efect de ansamblu, este însă diversitatea tematică şi stilistică a prozelor. Probabil că voi avea o estimare mai clară a valorii literare a acestei antologii după ce voi parcurge alte cîteva volume din colecţia personală, precum Steampunk de Ann şi Jeff Vandermeer, Steampunk'd de Jean Rabe şi Martin H. Greenberg sau The Mammoth Book of Steampunk de Sean Wallace. Dar despre acestea am să vă relatez cu altă ocazie...

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina oficială de web la adresa: http://sites.google.com/site/florinpitea/. Lectură plăcută!)

Niciun comentariu: