marți, 4 aprilie 2017

Gess, "Teddy Bear Show" (1995)

Cum toate cele bune sau rele sunt trei, la începutul lunii aprilie 2017 am recitit volumul al treilea din seria BD "Teddy Bear" de Gess - Teddy Bear Show (Editura Zenda, Paris, 1995).

Să vă spun și dumneavoastră despre ce este vorba:

Polițista fugară Dolores și ecoactivistul Little Dub ajung pe platforma petrolieră abandonată  la bordul căreia se află o stație TV pirat. Acolo, se confruntă cu soldatul psihopat ce deține ursulețul din pluș infestat cu un virus modificat genetic. Împreună cu alți ecoactiviști, cei doi ajung la Paris și dejoacă planurile megacorporației care încerca să distrugă planctonul din oceanul planetar și să îl înlocuiască cu o formă de hrană sintetică, patentată. Nouă ani mai târziu, Dolores și clona lui Still Closer călătoresc spre o stație spațială de pe orbita lui Jupiter, unde Little Dub are o carieră de cântăreț într-un club.

În unele privințe, Teddy Bear Show este ceva mai ambițios decât precedentele. Spre exemplu, am fost impresionat de includerea unor elemente halucinante, precum reprezentarea grafică a delirului de care suferă Little Dub  din cauza unei noi forme de meningită, sau o superbă planșă pe două pagini cu Jupiter, câțiva sateliți naturali și vehicule spațiale inspirate parcă de picturile lui Chris Foss.

În alte privințe, volumul final al seriei este oarecum previzibil. Ca în orice poveste postcyberpunk ce se respectă, plutocrații sunt dați în vileag, activiștii au câștig de cauză, planurile de dominație mondială ale antagoniștilor sunt dejucate și așa mai departe. (Doar că pe ultima planșă o altă jucărie de pluș infestată duce la apariția altui maniac ucigaș.) Formatul de patruzeci și opt de pagini al albumului de bandă desenată franțuzesc impune însă ca toată povestea să fie bine compactată, iar, ca urmare, intriga pare aproape schematică. Cu alte cuvinte, "Teddy Bear" e mai valoros datorită graficii decât mulțumită scenariului.

Pe ansamblu, și acest volum al seriei a meritat timpul și banii. Firește, dintre romanele grafice postcyberpunk pe care le-am citit, am fost mult mai impresionat de Give Me Liberty. Dar despre acela am să vă relatez cu altă ocazie.

Niciun comentariu: