miercuri, 2 iulie 2008

Sir Arthur C. Clarke – 'A Meeting with Medusa' (1971)

Pe la începutul anilor ‘90, dintr-un articol publicat de Michael Haulică în "Jurnalul SF", am aflat că apăruseră pe piaţa românească nişte volume de buzunar – aşa-zisele Tor Doubles (publicate în SUA între 1988 şi 1991). Umblînd din librărie în librărie şi din anticariat în anticariat, am izbutit să adun cîteva, ba chiar am citit vreo două dintre ele. Fiecare volum conţine două nuvele publicate (de cele mai multe ori) spate în spate, cu cîte o copertă proprie.

(Formatul nu e nou, ci reia aspectul renumitelor Ace Doubles, despre care s-a spus că, dacă ar fi publicat Biblia, Vechiul şi Noul Testament ar fi fost reduse la cîte 20 000 de cuvinte şi ar fi purtat titlurile "Stăpînul haosului", respectiv "Bărbatul cu trei suflete".)

În aprilie 2008, după mai mulţi ani în care volumele Tor Doubles zăcuseră prin bibliotecă nebăgate în seamă, l-am luat pe cel dintîi din serie şi am citit o nuvelă de Sir Arthur C. Clarke intitulată "A Meeting with Medusa" care fusese publicată iniţial în ediţia americană a revistei Playboy tocmai în anul în care m-am născut. Să vedem despre ce este vorba:

Howard Falcon, comandantul dirijabilului Queen Elizabeth IV, îşi conduce aeronava deasupra Marelui Canion într-un zbor de testare. În urma unui accident, dirijabilul este avariat, iar Falcon este singurul supravieţuitor. Cîţiva ani mai tîrziu, devenit ciborg, Falcon conduce un dirijabil asemănător, Kon Tiki, în atmosfera lui Jupiter. Întîlneşte animale de pradă uriaşe, ca nişte pisici de mare, şi fiinţe plutitoare imense, ca nişte meduze. Cînd una dintre ele caută să prindă dirijabilul, Falcon abandonează celulele de gaz şi se îndepărtează cu nacela. Revenit pe Pămînt, înaintea unei conferinţe de presă, protagonistul îşi dă seama că este elementul de legătură în evoluţia de la oameni (al căror destin este să locuiască pe Pămînt, Lună şi Marte) şi roboţi (al căror destin este să exploreze şi să colonizeze spaţiul cosmic).

Pe de o parte, "A Meeting with Medusa" ilustrează foarte bine calităţile de scriitor ale lui Sir Arthur C. Clarke: concizie, claritate, bună documentare ştiinţifică. În ediţia de la Tor Books, nuvela acoperă 67 de pagini. Stilul este lapidar, iar formele de viaţă joviene descrise în nuvelă au fost aduse dinaintea publicului larg dintre paginile unor lucrări ştiinţifice ale astronomului şi planetologului Carl Sagan.

Pe de altă parte, tocmai concizia poate fi o armă cu două tăişuri. Deşi unele scene sînt construite prin evocarea simţurilor, de cele mai multe ori cititorii rămîn cu impresia că li se spune în loc să li se arate. Dacă formele de viaţă joviene sau fenomenele meteorologice din atmosfra lui Jupiter sînt descrise convingător, nu aflăm în schimb aproape nimic despre înfăţişarea personajelor umane sau despre mediul lor de zi cu zi. Iar Falcon nu e un personaj convingător, ci mai degrabă un actant, o funcţie logică în cadrul intrigii.

Fireşte, pentru oricine ar reprezenta o provocare ca, fără acrobaţii de stil şi fără arabescuri, să scrie o nuvelă concisă, clară şi bine documentată ştiinţific care, peste trei sau patru decenii, să mai poată fi citită aşa cum citim azi "A Meeting with Medusa". Căci măiestria se dovedeşte cu mijloace puţine...

(P.S. Fie că îmi scrieţi numele Pîtea, Pitea, Patea sau Pâtea, vă invit să îmi vizitaţi pagina neoficială de web la adresa: http://www.geocities.com/themaddancinggod/Indexr.htm . Lectură plăcută!)
Posted by Picasa

Niciun comentariu: